Atelierul CITYnvest din România – monitorizare

CITYnvest a organizat un atelier național în România (18.10.2016), menit să reunească părțile interesate pentru a discuta despre cum pot fi implementate soluțiile de eficiență energetică a clădirilor. În fiecare țară vizată, CITYnvest analizează mai întâi caracteristicile pieței de eficiență energetică și sprijinul de care au nevoie autoritățile locale și regionale pentru a-și implementa propriile modele de finanțare pe termen lung. În această secțiune, vă prezentăm o sinteză a constatărilor. Puteți citi raportul pregătitor aici.
Secțiunea va fi actualizată în mod constant, îndeosebi pe măsură ce părțile interesate care au participat la atelier vor elabora în comun un set detaliat de recomandări naționale pentru a dinamiza piața contractelor de performanță energetică din România. O primă versiune poate fi descărcată aici.

Care este contextul actual?

În România, majoritatea clădirilor au fost construite în a doua jumătate a secolului al XX-lea, 90 % dintre clădirile rezidențiale fiind edificate înainte de anul 1989, când nu existau cerințe termice specifice. Cea mai mare parte a consumului de energie a trecut de la sectorul industrial centralizat la sectorul clădirilor: încălzirea apartamentelor reprezintă 55 % din consumul de energie, iar în cazul caselor individuale aceasta reprezintă 80 % (BPIE, 2014). Un potențial semnificativ pentru îmbunătățirea eficienței energetice rezidă în îmbunătățirea sistemelor de termoficare ineficiente și în izolarea clădirilor. În acest sens, s-au introdus unele programe de subvenționare, cum ar fi „Build-up Skills Romaniaˮ.
În anul 2011, România a elaborat a doua ediție a Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice (PNAEE), în care a stabilit drept ținte:

reducerea consumului final de energie cu 2,8 Mtep până în anul 2016 (țintă provizorie în vederea introducerii unor noi măsuri de eficiență energetică, în funcție de economiile de energie primară și de fluctuațiile economice[1])
care se corelează cu o rată medie anuală de 1,5 % în perioada 2008-2016.

În ceea ce privește eficiența energetică, Institutul European pentru Performanța Clădirilor (Buildings Performance Institute Europe – BPIE) a elaborat o prezentare generală a legislației existente[2];

Foaia de parcurs din domeniul energetic din România (HG nr. 890/2003) viza un consum final de energie electrică de 57,59 TWh în 2015;
Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie (HG nr. 1535/2003) a consolidat Planul de acțiune în domeniul energiei din surse regenerabile în temeiul Directivei privind energia din surse regenerabile;
Strategia națională în domeniul eficienței energetice (HG nr. 163/2004) a integrat Planul național de acțiune în domeniul eficienței energetice în temeiul ESD;
Strategia națională privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate (HG nr. 882/2004);
Programul național „Termoficare 2006-2015 căldură și confort” (HG nr. 462/2006) pentru reabilitarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică și reabilitarea termică a clădirilor;
Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, alături de programele sectoriale FEDR și de trei sub-programe majore privind energia eficientă și durabilă, sursele regenerabile de energie și rețelele de interconectare;
Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 (HG nr. 1069/2007) viza ajungerea la o intensitate a energiei primare de 0,32 în anul 2015 și de 0,26 în anul 2020;
Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României - Orizonturi 2013-2020-2030 (HG nr. 1460/2008).

Puteți citi documentul pregătitor al CITYnvest pentru organizarea atelierului național aici.

Prezentare generală a schemelor de sprijin financiar

«Termoficare 2006-2015 - căldură și confort»

Acest program are două componente: programul național de reabilitare termică a blocurilor de locuințe și componenta de reabilitare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică. Recent, s-a anunțat că programul va fi prelungit până în anul 2020.

Reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare cu garanție guvernamentală în completarea programului național multianual privind creșterea eficienței energetice la blocurile de locuințe

În anul 2010, Guvernul României a adoptat o schemă de sprijin pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor de locuit. Schema oferă garanții guvernamentale și dobânzi subvenționate la creditele contractate pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit. Asociațiile de proprietari și deținătorii de case unifamiliale pot astfel să beneficieze de condiții de creditare favorabile pentru reabilitarea termică a spațiilor de locuit construite și dobândite până la sfârșitul anului 2000.

Programul Casa Verde

Programul Casa Verde a fost operațional în perioada 2010-2011 și a fost reluat în octombrie 2016. Acesta vizează înlocuirea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme bazate pe energia solară, eoliană, geotermală sau biomasă. Programul include alocarea unor fonduri importante pentru astfel de activități.

LGGE Îmbunătățirea eficienței energetice în gospodăriile și comunitățile cu venituri mici din România

Acest proiect se axează pe reducerea consumului de energie al locuințelor publice destinate persoanelor cu venituri mici pentru a aborda sărăcia energetică din România. Proiectul își propune să îmbunătățească capacitatea în rândul constructorilor și furnizorilor locali pentru a reduce consumul de energie în comunitățile cu venituri mici și să promoveze reabilitarea școlilor, clădirilor municipale și gospodăriilor, cu sprijinul comunității. De asemenea, sprijină politici mai bune vizând eficiența energetică în comunitățile cu venituri mici și baze de date și metodologii îmbunătățite pentru monitorizarea nevoilor energetice ale clădirilor.

Fondul Român pentru Eficiența Energiei

Acesta a început ca un fond-pilot pentru reședințele de județ, însă în următorul stadiu se va adresa tuturor municipalităților.

Scheme europene de finanțare

Finanțarea FEDR

Pe baza programului operațional pentru România; pentru mai multe informații, beneficiarii ar trebui să contacteze autoritățile de management din România aici (naționale și regionale).

Investițiile teritoriale integrate

În România, se va dezvolta o abordare multi-fonduri, folosind atât finanțarea din partea FEDR, cât și a FSE. În special Rezervația Biosferei Delta Dunării este teritoriu vizat, dat fiind că are o populație rarefiată și izolată, o specializare economică slabă și acces deficitar la servicii[3].

Jaspers

Este vorba despre o facilitate de asistență tehnică pentru pregătirea de proiecte cofinanțate din fonduri ale UE. Potențialii beneficiari pot contacta autoritățile de management din România aici (naționale și regionale).

Orizont 2020

Asistență pentru elaborarea de proiecte (cererea de propuneri EE22 din Programul de lucru 2016-2017) și diferite „acțiuni de coordonare și sprijinˮ legate de îmbunătățirea eficienței energetice.

Instrumentul de finanțare privată pentru eficiență energetică (PF4EE)

În cadrul programului LIFE al UE, acest instrument financiar-pilot va combina împrumuturile acordate de Banca Europeană de Investiții intermediarilor financiari cu protecția împotriva pierderilor asociate acordării de împrumuturi pentru proiectele de eficiență energetică. Instrumentul financiar va ajuta băncile intermediare din statele membre să dezvolte și să ofere programe specifice de creditare pentru proiectele de eficiență energetică. Aceste programe de creditare vor fi aliniate cu planurile naționale de acțiune în domeniul eficienței energetice. De asemenea, instrumentul financiar va acorda sprijin și asistență tehnică pentru implementarea eficientă a PF4EE prin creșterea capacității tehnice a intermediarilor financiari.

Interreg V-A România-Bulgaria

Acest program este finanțat de FEDR (buget de 215 745 513,00 EUR) și se axează pe asistență tehnică și sprijin pentru de ex. eforturile de atenuare, utilizarea eficientă a resurselor și proiectele de mediu.

Care sunt principalele obstacole/soluții pentru accelerarea investițiilor în proiectele de eficiență energetică a clădirilor?

Ca urmare a normelor contabile ESA10 ale EUROSTAT pentru CPE, investițiile sunt adăugate la datoria autorităților locale, ceea ce, deocamdată, nu este posibil pentru multe județe și municipalități. (Pentru evoluțiile recente, a se vedea aici).
Pentru a mobiliza în mod substanțial capitalul privat, piața trebuie să realizeze o accelerare a investițiilor cu costuri de tranzacționare scăzute, la un raport acceptabil risc-randament și cu o perioadă de rambursare rezonabilă. Până acum, nu au intrat pe piața eficienței energetice mulți investitori deoarece sursele dedicate de finanțare sunt insuficiente, iar băncile locale din România nu sunt încă destul de familiarizate cu acest tip de investiții.
De asemenea, în prezent, este necesar un sprijin instituțional și legislativ mai mare pentru a spori rata investițiilor. O cerere clară cu ocazia atelierului CITYnvest (18.10.2016) a fost necesitatea unui mediu de investiții stabil, cu un cadru legislativ pe termen lung care să reducă riscurile.
Autoritățile locale ar trebui să dobândească expertiză și capacități suplimentare pentru a exploata potențialul lor local și pentru a dezvolta proiecte de eficiență energetică bancabile. Instruirea mai dedicată a experților din cadrul autorităților locale ar trebui să fie mai bine sprijinită (acesta ar fi același personal tehnic care pregătește procedurile de licitație pentru proiectele de eficiență energetică).
Administrația centrală ar trebui să sprijine dezvoltarea unui portofoliu de proiecte de eficiență energetică a clădirilor care să servească drept bază de date de referință. Aceasta ar spori, cu siguranță, încrederea în piață și ar stimula mai multe autorități publice să înceapă implementarea propriilor exemple.
Cu ocazia prezentării ANRE, a reieșit clar că planurile de acțiune privind energia durabilă devin obligatorii. Aceasta creează un mediu investițional stabil pe termen lung, care ar trebui evidențiat în continuare.

Exemple de diferite măsuri care trebuie luate la nivelurile corespunzătoare de politici (național, județean, local)

Impulsionarea discuțiilor între diferitele ministere („interministeriale”) la nivel național pentru reevaluarea eficienței energetice în diferitele sectoare de politici, inclusiv în ceea ce privește locuințele, sărăcia energetică, strategia în domeniul climei etc. Aceasta ar trebui să ducă și la asigurarea unor surse de finanțare, inclusiv cele identificate la articolul 20 din DEE, alături de mecanisme pentru mobilizarea unor niveluri adecvate de finanțare privată.
Ar trebui dezvoltate vehicule de finanțare, adaptate diferitelor segmente de piață, pentru a furniza și a încuraja finanțarea terță pentru contractele de performanță energetică.
Stabilirea unui schimb eficient de exemple de bune practici ale autorităților locale și regionale, care să faciliteze implementarea unor modele de finanțare inovatoare și a unor evidențe de performanțe pentru a prezenta dovezi instituțiilor financiare. Aceasta ar trebui să fie parte a unei strategii de reducere a riscurilor, care să scadă și costurile capitalului extern (consecință a ratelor mai mari ale dobânzilor).
Sprijinirea sectorului incipient al companiilor ESCO prin oferirea de sprijin legislativ și stimulente financiare (împrumuturi, garanții).
O strategie împreună cu autoritățile de management vizând modul în care pot fi utilizate cel mai eficient fondurile structurale și de investiții pentru a demara programe de investiții în eficiența energetică (combinarea schemelor financiare existente și accesibilitatea lor pentru autoritățile locale). Analizarea posibilității de a folosi dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (CLLD) și investițiile teritoriale integrate (ITI.)

Recomandări pe termen lung

Ca un rezultat al atelierului, părțile interesate au început să dezvolte în comun un set de recomandări, care vor forma baza unei scrisori oficiale ce urmează a fi transmisă ministerelor naționale de resort. Mai multe informații în curând!

Institutul European pentru Performanța Clădirilor a dezvoltat un ghid elaborat, denumit „Renovarea Românieiˮ, pentru a ajuta ministerul național în îndeplinirea angajamentului de reducere cu 80 % a emisiilor de CO2 până în anul 2050. Ghidul include o serie de parcursuri până în anul 2030 și o listă elaborată de recomandări de politici.

Proiecte de referință

1. Administrația centrală din Portugalia (ECO.AP) a promovat contractele de performanță energetică pentru clădirile publice, prin crearea unui nou cadru legal specific pentru CPE și a unui model de caiet de sarcini care trebuie folosit de autoritățile publice, inclusiv la nivel local. În cadrul acestui proces, două companii ESCO sunt selectate pentru faza de negociere. Aflați mai multe despre procedura instituită pentru procesul de ofertare și despre dezvoltarea unui program de investiții în valoare de 36 milioane EUR (prin intermediul mecanismului de asistență tehnică ELENA) aici.
2. Două exemple de încercări de lansare a contractelor de performanță energetică în Craiova și Galați au fost prezentate de directorul comercial al Veolia, Mihai Dogaru, cu ocazia evenimentului din 15 noiembrie de la Stuttgart. Aceste exemple arată obstacolele cu care încă se confruntă procesul aferent CPE:

Percepția unor riscuri mai mari din cauza lipsei unei evidențe a performanțelor în România
Nu a fost inclus un program de operațiuni și întreținere în caietul de sarcini
Contracte prea rigide, care nu oferă ESCO posibilitatea de a asigura garanția economiilor de energie (nivelul de control)
Necesitatea unui facilitator neutru care să modereze cererile între ESCO și autoritatea care organizează procedura de ofertare
Necesitatea unor date transparente. Puteți afla mai multe despre aceste exemple aici.

3. Proiectul SUNShINE pentru clădirile de apartamente multi‑familiale
Studiu de caz și prezentare cu ocazia atelierului CITYnvest.
În cadrul proiectului SUNShINE, o companie ESCO privată, RenEsco, a renovat în ultimii cinci ani 15 clădiri tipice de apartamente din epoca sovietică, folosind contractele de performanță energetică. Aceste clădiri sunt foarte vechi, suprapopulate și de slabă calitate. De obicei, se încălzesc printr-un sistem de termoficare. Accentul investiției este pus pe anvelopa clădirii, conductele de distribuție a agentului termic, controlul căldurii și gestionarea energiei. Proiectele sunt eligibile pentru un sprijin din partea Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) de 40 %, rezultând o perioadă simplă de rambursare de 9-10 ani.
Modelul de afaceri al RenEsco folosește CPE ca instrument pentru renovarea clădirilor, în combinație cu rambursarea pe factură (adică proprietarul continuă să plătească același cuantum, iar ESCO recuperează sumele economisite prin societatea de întreținere a locuințelor). Contractele CPE se semnează, de obicei, pe 20 de ani. Proprietarii obțin un apartament modernizat a cărui valoare crește cu 20 % – 30 % imediat după renovare și cu o durată de viață a clădirii mai mare cu 30 de ani.

Abordarea pas cu pas

Urmați diferiții pași pentru a vă construi modelul dvs. local de finanțare a eficienței energetice! Prezentare generală.

Aveți întrebări?

Vă rugăm să ne contactați la info@citynvest.eu!

CITYnvest dorește să mulțumească Finacon România pentru colaborarea de succes la dezvoltarea activităților în România.
[1] Punerea în aplicare a Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică
[2] Sursa: BPIE Renovarea României, http://www.bpie.eu/uploads/lib/document/attachment/39/Renovating_Romania...
[3] Utilizarea investițiilor teritoriale integrate, CEMR, iunie 2014. (ITI) de către statele membre

Translate:

România